|

Săptămâna fructelor și legumelor donate

Săptămâna fructelor şi legumelor donate

Jurnal de voluntar

 

Săptămâna 17-21 noiembrie a fost anul acesta dedicată colectării şi donării de fructe şi legume. Având ca model activitatea realizată de voluntarii liceului nostru în anul şcolar trecut şi îngrijindu-ne până şi de cele mai mici detalii, am stabilit un punct de colectare, un termen limită şi … ne-am pus pe treabă cu toţii. Voluntarii noştri, profesori şi elevi de toate vârstele, au format din proprie iniţiativă echipe de lucru şi au pornit la cumpărături, având grijă ca în punguţe să aşeze, pe lângă fructe şi legume (mere, portocale, cartofi, morcovi, zarzavaturi…), şi alte alimente de bază, cu care părinţii copiilor beneficiari să le poată pregăti prăjituri şi mâncăruri gustoase. Nu au lipsit din pachete nici dulciurile, dar nici mesajele călduroase din partea voluntarilor: „Sănătate şi multe bucurii alături de cei dragi!” sau „Sărbători frumoase şi rezultate bune la învăţătură!”. Mai mult decât atât, având experienţa activităţilor caritabile de anul trecut, voluntarii noştri au donat şi îmbrăcăminte, marcând astfel şi „Săptămâna hăinuţelor prietenoase” din programul activităţilor SNAC. În punguţe, îmbrăcămintea era deja sortată pe categorii de vârstă şi etichetată. Copiii voluntari nu au uitat să strecoare printre hăinuţe şi mici surprize: jucărioare, cărticele, periuţe de dinţi, săpunuri în formă de inimioară…

Imediat ce totul a fost gata, am încărcat pachetele cu bucurii în maşini şi am parcurs cu emoţie drumul spre Iedera, cu destinaţia Şcoala gimnazială din comună. Voluntarii de serviciu au fost 6 elevi: Sabrina Stătescu, preşedinta CŞE, Andreia Teslaru, Giorgiana Oprea, Lorena Biriş, Petruţ Dumitrescu, Costin Scurtu şi 5 profesori: Alexandra Marinescu, directorul liceului, Constanţa Diaconu, Iustin Marinescu, Gabriel Chişulescu şi Monica Zamfir, cărora li s-a alăturat şi preotul paroh al Bisericii „Sfinţii Voievozi” Iedera, părintele Mihail Zamfir.

Ca de fiecare dată, ne-a întâmpinat gazda noastră, doamna profesoară Gabriela Soare, directorul şcolii, împreună cu micii beneficiari, pregătiţi să ne cânte de bun venit. Am revăzut cu această ocazie ochişorii aceia mari, extrem de curioşi, care ne priveau parcă în aşteptare, ca şi cum în faţa lor se afla acel gen de cortină magică, gata-gata să se ridice şi să dezvăluie surpriza… Mulţi dintre ei ne-au fost gazde şi beneficiari ai activităţilor desfăşurate în anul şcolar trecut în cadrul parteneriatului SNAC.  Alţii erau bobocei proaspăt sosiţi în şcoală. Nu ne cunoşteau, dar auziseră de la cei mai mari despre vizitele noastre. Curiozitatea şi surpriza pluteau în aer, izvorând parcă din ochii lor mari, sclipitori… Cu toţii aşteptau să ajungă la ei pachetul potrivit. De grija asta, uitaseră chiar şi să zâmbească! Am zâmbit noi din tot sufletul, pentru a îi susţine, pentru a îi încuraja… Iar cele mai frumoase momente au fost îmbrăţişările! Au spus mai mult decât o mie de cuvinte! La fel şi fotografiile realizate!

Prof. Monica Zamfir

Această activitate de voluntariat mă face să realizez câtă nevoie de ajutor au unele persoane şi mi-a oferit posibilitatea să fac ceva pentru ei. Când am văzut acei copii cum priveau la sacoşelele cu hăinuţe şi alimente şi cum aşteptau să primească şi ei ceva, am simţit într-adevăr că fac o faptă bună. După această activitate o să încerc să mă implic mai mult alături de ceilalţi voluntari pentru a face o schimbare în viaţa unor oameni nevoiaşi.

Costin Scurtu, clasa a XI-a B

 

Inocenţă. Suflete nevinovate. Acea sclipire în ochişorii fiecărui copil. Cel mai frumos sentiment să vezi acea fericire pe care am am văzut-o în acea dimineaţă. Mi-a umplut sufletul de bucurie şi m-a făcut să vreau să ofer mai mult. Sunt copilaşi care n-au avut  noroc, dar care, cu siguranţă, merită mai mult… M-au învăţat multe fără să spună de fapt nimic: să preţuiesc tot ce am pentru că alţii n-au nici măcar atât…

Teslaru Andreea

 

Activităţile de voluntariat mi-au oferit şansa de a ajuta oameni care au cu adevărat nevoie de susţinere, care merită tot efortul doar pentru a îi vedea zâmbind. Când m-am implicat prima dată într-o astfel de activitate, am am rămas surprins cât de mult înseamnă pentru acei oameni chiar şi cel mai mic ajutor pe care îl puteam oferi. Doar uitându-mă la privirile lor pline de bucurie, primeam cea mai mare răsplată.

O să mă împlic de câte ori am ocazia şi o să încerc de fiecare dată să ajut cât de mult pot.

Petruţ Dumitrescu, clasa a XII-a F

 

Se spune că apreciezi un lucru doar atunci când nu-l mai ai. Tind să cred că aşa este sau cel puţin, atunci când realizezi cât ar aprecia alţii puţinul pe care îl ai tu şi care pe tine nu te mulţumeşte. Joi, când am ajuns în faţa acelor copii de la Şcoala Generală din Iedera, am realizat că ar trebui să fim cu toţii mult mai recunoscători şi mulţumiţi cu ceea ce avem. Un cămin călduros, o familie aproape de noi, o masă caldă şi hăinuţe care ne protejează de frig. Toate acestea sunt lucruri care ne par fireşti, nerealizând că alţi copii nu le au.

                                                                                          Biriş Lorena, clasa a XI-a E

          Acest act de voluntariat a însemnat foarte mult pentru mine. Cu ajutorul acestuia am învăţat să apreciez lucrurile mărunte, gesturile simple, deoarece ele contează cu adevărat. De asemenea, mă bucur că am putut aduce câteva zâmbete pe feţele copiilor şi sper să o putem face şi pe viitor.

Oprea Giorgiana, clasa a XI-a E

       De multe ori ne punem întrebarea: este mai frumos să dăruieşti sau să primeşti? După această experienţă consider că atunci când dăruieşti, atingi apogeul satisfacţiei sufleteşti. Tot ce ne înconjoară este alcătuit din materie şi spirit. Noi am dăruit lucruri materiale, dar tot ce am trăit a fost un curcubeu al sentimentelor. Vreau să ajut mai mult. Vreau să simt acea satisfacţie sufletească mai intens pentru că în acea zi, sufletul meu a fost hrănit prin intermediul ajutorului pe care l-am acordat. Aş repeta această experienţa la nesfârşit, deoarece trebuie să lăsăm fântâna bunătăţii să curgă fără încetare.

Stătescu Sabrina, clasa a XI-a E

 

                      

 

Similar Posts

Leave a Reply